eram fericiţi omorâserăm împreună 
căpcăunul care ne teroriza oraşul
cu toţi i-am împins cuţitul enorm în inimă

stăteam uşuraţi cu zâmbetele mânjite de sânge
beam bere petreceam chiuiam şi ne uitam la el satisfăcuţi
cum îi ies trenuri prin vene cum îi cresc clădiri pe trup
cum i se împleticesc biserici prin plete
cum spune poezii şi cum cântă în somn

cum îi ies ape şi munţi pe gură

dar noi eram fericiţi 
omorâserăm împreună căpcăunul
şi puteam să facem dragoste sub stelele lui de pe piept